Iubeşte! În oglinda-gigant „Poarta sărutului”, „Tu ești Brâncuși!”

Tu cum te vezi în luna iubirii? În Anul Brâncuși!

În „Anul Constantin Brâncuși" (instituit prin lege ca an aniversar, la 150 de ani de la nașterea artistului), Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu și Artmark lansează proiectul cultural „Tu ești Brâncuși!": o intervenție artistică de amploare care recreează celebra „Poartă a Sărutului" chiar la intrarea în curtea Palatului Cesianu-Racoviță din Capitală (str. C.A. Rosetti nr. 5).

În perioada 13 februarie -- 9 martie, „Poarta sărutului" devine o oglindă-gigant, o oglindă monumentală, care nu este doar un obiect de privit, de oglindit, ci un spațiu de trăit --- un prag urban în care trecătorii se văd în simbolul brâncușian al iubirii, unității și continuității.

De ce lansarea este programată de Ziua Îndrăgostiților și nu de Ziua Brâncuși? Într-un an dedicat lui Brâncuși, fiecare zi poate fi pilej de reamintire a operei artistului --- iar „Poarta Sărutului" este, prin însăși tema ei, una dintre cele mai puternice opere-simbol ale iubirii. Ziua Îndrăgostiților, sau Valentine's Day după titlul și mai popular, devine astfel un pretext contemporan, accesibil, pentru o întâlnire directă cu Brâncuși: una în care publicul nu „omagiază" de la distanță, ci se identifică --- la propriu --- cu opera.

„Ne-am asumat și acest proiect pentru că Poarta Sărutului este unul dintre semnele esențiale ale universului brâncușian --- iar simbolul ei se regăsește, de altfel, și în identitatea noastră vizuală. Și pentru că Brâncuși ne privește pe toți!", spune Cornel Mihalache, directorul Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși".

Lucrarea originală, parte a Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu, este un trilit din piatră, decorat cu motivul „sărutului" --- două semicercuri care se întâlnesc, multiplicate ritmic pe stâlpi și arhitravă. În lectura culturală românească, „poarta" propusă de Brâncuşi este un prag între etape ale vieții --- și „împlineşte în viaţa poporului român rolul unei făptuiri magice, care veghează la toate actele capitale din viaţa insului. (...) nașteri, nunți, morți", observa Mircea Eliade în articolul „Teme folclorice şi creaţie artistică". Iar istoricul de artă Barbu Brezianu descria motivul de pe „Poarta sărutului" ca un „șir" de îndrăgostiți stilizați, așezați față în față, într-o compoziție de o rigoare tulburător de simplă.

Instalația „Poarta Sărutului --- Tu ești Brâncuși" de la Artmark funcționează simultan ca obiect de artă, punct de întâlnire, spațiu de fotografie, dar este și un exercițiu de reflecție: o invitație adresată românilor de a-l simți pe Brâncuși nu ca pe un „geniu îndepărtat", ci ca pe o parte vie a felului nostru de a iubi, de a privi și de a ne reprezenta în lume.

Accesul publicului la „Poarta Sărutului: Tu ești Brâncuși!" este, așa cum stă în obiceiul casei Artmark, liber. Instalația poate fi văzută din stradă, oricând de azi până în 9 martie, la intrarea în curtea Palatului Cesianu-Racoviță, iar publicul este invitat să se fotografieze cu ea și să importalizeze această trecere. O trecere care, în acest caz, deschide poarta spre universul fascinant al colecțiilor private de artă, ce pot fi accesate mai ușor ca niciunde la Artmark... Zilnic, de luni până duminică, între 10.00 și 20.00.

În actualele expoziții de la Galeriile Artmark se regăsește și o importantă „schiță de atelier" -- un desen realizat cu tuș, pe hârtie, semnat în peniță „C. Brâncuși" -- care intră în Licitația de Artă Postbelică și Contemporană stabilită chiar în data de 19 februarie, de Ziua Națională Constantin Brâncuși, la Casa A10 by Artmark. Desenul are un preț de pornire de 8.000 de Euro și provine dintr-o colecție istoriă. Cea a lui Ion Alexandrescu, supranumit „cioplitorul lui Brâncuși", pentru că a fost ucenicul care l-a ajutat artist să realizeze trilogia monumentală numită „Calea Eroilor" de la Târgu Jiu --- cu „Masa Tăcerii" și a sa „Alee a Scaunelor", „Poarta sărutului" și „Coloana Infinitului".

„Brâncuși este peste tot, și în lume, fiind expus în cele mai mari muzee. De altfel, împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Brâncuși a prilejuit, încă de la finalul anului trecut, expoziții importante și în alte țări, Polonia, Anglia, Germania, Olanda... Dar în România este prezent și în harta vieții cotidiene. Funcționează ca simbol urban și toponimic, fiind un reper canonic, validat instituțional. Îl întâlnim peste tot, în forme foarte diverse: de la ansamblul monumental de la Târgu Jiu și muzee, până la cartiere, monumente, murale, artă urbană, semne oficiale și obiecte ale statului, bancnote, decorațiuni, obiecte de consum, internet", declară purtătorul de cuvânt al Galeriilor Artmark.