Prenumele este obligatoriu!
Numele este obligatoriu!
Prenumele este invalid!
Numele este invalid!
Adresa de email este invalidă!
Adresa de email este obligatorie!
Numărul de telefon este obligatoriu!
Adresa de email este deja înregistrată!
Parola este obligatorie!
Introduceți o parolă validă!
Introduceți minim 6 caractere!
Introduceți maxim 16 caractere!
Parolele nu sunt identice!
Vă rugăm să acceptați Regulamentul de Licitare!
Eroare de autentificare. Email-ul sau parola nu sunt corecte!
Licitația de Toamnă - Top 100 Mari Maeștri ai Artei Românești #305/2018
4

Chivuţă cu lampă

Nicolae Vermont

1866, Bacău - 1932, Bucureşti
ulei pe carton, 67 × 45 cm, semnat dreapta jos, cu brun, "Nicolae Vermont"
Valoare estimativă: € 7.000 - 12.000

Starea de conservare: pentru informații tehnice, contactați ruxandra.dumitru@artmark.ro
 
Timp rămas până la începerea licitației live

După cum bine mărturisea într-un interviu pentru revista Rampa în anii "30, Vermont, în esența artei sale nu a fost doar un bun pictor de tigănci, adevărata sa intenție fiind aceea de a expune privitorului înfățișarea unei idei picturale proprii, unice, intenție naiv înțeleasă de critica vremii sale. Cu o pregătire antrenată încă din copilărie de însuși Grigorescu, artistul va cunoaște succesul încă de la primele expoziții, demonstrând un deosebit elan încă de la început. Ca și înaintașii săi, Vermont îi va studia pe Rubens, pe Van Dyck, pe Rembrandt, pe Murillo sau pe Raffael pe care îi va întâlni în sălile Vechii Pinacoteci müncheneze, nelăsând-o în urmă nici Pinacoteca Nouă unde va descoperi tradițiile picturii germane și pe Lenbach, unul din artiștii de care va rămâne impresionat. Maestrul Rembrandt îi va servi ca profesor în lecțiile planului psihologic și în cel pictural. Preferința sa pentru caracterul social al temelor și limbajul artistic dovedește că a fost un artist realist al epocii sale. Motivele de țărani, țărăncuțe, meseriași, muncitori, florărese sau chivuțe, păstrează notele romantic-decepționiste, ale unui umanitarism moralizator, pe alocuri constatându-se și influențe ale semănătorismului ori ale poporanismului expansiv. Pictura sa de gen îl califica drept un artist de neîntrecut al secolului al XX-lea prin narativitatea și grija sa pentru o armonie aleasă a culorilor, oferind personajelor adevărate înfățișări idilice. Uneori aduce în plan unirea portretului cu însăși scena de gen, narând o poveste fie socială, fie una psihologică. Un motiv mai vechi îndrăgit de Vermont este acela al jocului petelor de lumină și umbră, surprins adesea de artist în spații mai mult sau mai puțin luminoase, precum este și spațiul în care este reprezentată opera Chivuță cu lampă. Înfățișată într-un mediu obscur, personajul este luminat de o lampă pe care o ține în mâna dreaptă, obiect ce încearcă să îi elucideze viața interioară și emoția grea din privire. (G.M.)

Bibliografie

Amelia Pavel și Radu Ionescu, Nicolae Vermont, Ed. Academiei Republicii Populare Române, București, 1958

Acest site folosește cookies. Navigând în continuare vă exprimați acordul asupra folosirii cookie-urilor. Citiți mai multe aici.
x