Prenumele este obligatoriu!
Numele este obligatoriu!
Prenumele este invalid!
Numele este invalid!
Adresa de email este invalidă!
Adresa de email este obligatorie!
Numărul de telefon este obligatoriu!
Adresa de email este deja înregistrată!
Parola este obligatorie!
Introduceți o parolă validă!
Introduceți minim 6 caractere!
Introduceți maxim 16 caractere!
Parolele nu sunt identice!
Vă rugăm să acceptați Regulamentul de Licitare!
Eroare de autentificare. Email-ul sau parola nu sunt corecte!
Licitația de Toamnă - Top 100 Mari Maeștri ai Artei Românești #266/2017
30

Trei prietene

[1943]

Max Herman Maxy

1895, Brăila - 1971, Bucureşti
ulei pe carton, 70 × 50 cm, semnat și datat stânga jos, cu albastru, "Maxy, 1943"
Valoare estimativă: € 25.000 - 35.000

Starea de conservare: pentru informații tehnice, contactați ruxandra.dumitru@artmark.ro
 
Adjudecat: € 40.000

Locul pe care îl ocupă Max Herman Maxy în cultura românească este cu adevărat privilegiat. Pictor, grafician, profesor, creator de artă decorativă, inițiator al unui curent modernist și muzeograf, Maxy a fost prezent timp de 50 de ani pe scena vieții artistice, transformând-o fie prin calitatea și inovația artei sale, fie prin rigoarea și spiritul organizatoric.
În cariera artistică Maxy se va detașa din rangurile "Artei Române" începând cu 1922, când, conștient de necesitatea schimbării, pleacă către Berlin drept un artist format, inițiat în tendințele moderniste. Maxy ajunge la Berlin având deja în palmares trei expoziţii personale în ţară, în cadrul cărora putuse fi constatată o tendinţă constructivistă. În Germania îl întâlneşte pe unul dintre membri mişcării De Stijl, îi cunoaşte pe Moholy-Nagy, I. Peri, Erich Buchholz, ia contact cu teatrul modern şi vizitează Bauhaus-ul, în perioada în care acolo se năşteau ideile revoluţionare ce aveau să-şi pună amprenta asupra artei moderne. Vizitează expoziţia de artă modernă a artiştilor ruşi, printre care Malevich, Chagall, Rodcenko, în 1922, şi în acelaşi an, deschide o personală la Galeria Der STURM, după ce îi propune personal proiectul proprietarului galeriei, poetul Herwarth Walden. Anul petrecut în preajma școlii lui Arthur Segal, dar și în casa-cenaclu a maestrului ieșean, vizita la Bauhaus-ul din Weimar și colaborarea cu revista și galeria Der Sturm vor transforma anul petrecut în Germania drept un prag decisiv către esențializarea conceptului general avangardist. Între 1923 și 1925, anul în care ia ființă revista și mișcarea "Integral", Maxy va începe și va aprofunda colaborarea cu prima publicație românească de avangardă, "Contimporanul", apărută în 1922 sub conducerea lui Ion Vinea și Marcel Iancu. Tot în această perioadă de început, când artistul își împroprietărea cu adevărat toate pornirile avangardiste, Maxy avea să organizeze prima expoziție constructivistă din România, în noiembrie 1923. Reacția nefavorabilă din partea criticii românești și faptul că nu a vândut vreun tablou nu au făcut decât să întărească crezurile artistice ale pictorului, care va continua și mai fervent în căutările sale. Expoziția Internațională Contimporanul din 1924, înființarea Școlii particulare de arte decorative, ce mai târziu se va transforma în Academia Artelor Decorative, dar mai ales înființarea revistei "Integral" în martie 1925 vor dovedi faptul că drumul ales de Maxy era cel corect. Sub acest având avangardist va crea Maxy pentru circa două decenii, perioada celui de-al Doilea Război Mondial punctând modificările survenite nu doar în manieră, cât mai ales în abordarea și plasarea sa față de creația universală.

După 1944 Maxy devine un reprezentant de seamă al realismului-socialist, devenind totodată și unul dintre coordonatorii artelor românești de după instaurarea regimului comunist. Se va află în rândul artiştilor militanţi, care sprijineau propagandistic regimul "democrat-popular", crezând în puterea picturii sale de a exprima idealurile şi a sluji intereselor celor mulţi. Noua artă cerea prin programul său o orientare realistă, pentru adoptarea căreia Maxy se îndepărtează de la viziunea şi modul în care pictase până atunci.

Primii ani ai deceniului cinci al secolului trecut marchează ultima perioadă în care Maxy experimentează vizual, etapă în care subiectele încă erau libere de constrângerile politice post -1944. Anii 40" punctează și perioada în care Maxy a colaborat cu Teatrul Barașeum, concentrându-se pe cariera scenografică, realizând decoruri și costume pentru câțiva ani. În 1943 avea să își organizeze ultima expoziție îniante de 1944, în propria locuință (Calea Călărașilor 131 bis), parțial și din cauza constrângerilor survenite în urma legislațiilor antisemite.

Bibliografie

Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, Uniunea Artiștilor Plastici, "Expoziția Retrospectivă M.H.Maxy", catalog, București, 1965
ILK, Michael, "M.H.Maxy-Artist integralist", Berlin, 2003
OPREA, Petre, "M.H.Maxy", Ed. Meridiane, București, 1974

Acest site folosește cookies. Navigând în continuare vă exprimați acordul asupra folosirii cookie-urilor. Citiți mai multe aici.
x