Prenumele este obligatoriu!
Numele este obligatoriu!
Prenumele este invalid!
Numele este invalid!
Adresa de email este invalidă!
Adresa de email este obligatorie!
Numărul de telefon este obligatoriu!
Adresa de email este deja înregistrată!
Parola este obligatorie!
Introduceți o parolă validă!
Introduceți minim 6 caractere!
Introduceți maxim 16 caractere!
Parolele nu sunt identice!
Vă rugăm să acceptați Regulamentul de Licitare!
Eroare de autentificare. Email-ul sau parola nu sunt corecte!
Licitația de Artă Postbelică și Contemporană #286/2018
30

Flori sufletești

[cca. 1919]

Hans Mattis Teutsch

1884, Braşov - 1960, Braşov
tempera pe hârtie, 36 × 28,5 cm, semnat dreapta jos,cu negru, "MT"
Valoare estimativă: € 2.000 - 4.000

Starea de conservare: pentru informații tehnice, contactați ruxandra.dumitru@artmark.ro
 
Adjudecat: € 5.000

Hans Mattis-Teutsch (1884-1960) pictor, sculptor şi grafician român este primul artist din spaţiul Transilvaniei care face trecerea de la figurativ la abstract, figură reprezentativă a avangardei europene care a proliferat în câmpul expresionismului, iar mai apoi al constructivismului. Restabilit la Braşov în anul 1908, după încheierea studilor din Munchen în anul 1905 şi o călătorie la Paris, Mattis- Teustch este revendicat de trei spaţii culturale pentru contribuţia activă la mişcările avangardei: România, Ungaria şi Germania. Colaborator al revistei de avangardă maghiară "MA" , al mişcarării müncheneze "Der Blaue Reiter" şi a celei berlineze "Der Sturm", cât şi al revistei româneşti de avangardă, "Integral" , Teutsch este descendent al unei grupări stilistice căreia aparţine și Kandinsky. La fel ca şi acesta din urmă, artistul tindea spre o dimensiune pur spirituală a artei, în care forma şi culoarea să fie expresie şi reprezentare totodată. Procesul de abstractizare are loc prin transformarea motivului în pete potenţate cromatic, în linii de expresie. Odată cu aderarea la "Der Sturm", în perioada 1918-1919, motivele naturale încep să dispară din lucrările lui Mattis-Teutsch, tendinţa spre abstractizare a artistului accentuându-se. În această etapă formele peisajului se concentrează de la o lucrare la alta, în ritm de linii şi de culori aglutinate în compoziţii ce adună central un nucleu, un mugure incandescent, înspre o versiune tot mai abstractă a spaţiului din care se nasc şi se zbat forme mereu noi. Acum se conturează şi cel mai amplu ciclu, acela al Florilor sufleteşti, definit ca "expresionism muzical" de artist, un nou pas spre esenţializare. Pictate în nenumărate variante acestea alcătuiesc adevărate compoziţii polifonice, unde copacii care îndeplinesc în cazul artistului rolul pe care l-au avut caii în lucrările lui Franz Marc, cel puţin ca repere compoziţionale, aşa cum a observat în 1976 cercetătoarea maghiară Krisztina Passuth, şi formele de relief sunt tratate în curbe îndrăzneţ întretăiate cu un colorit pur şi de o intensă luminozitate. Examinate mai atent, multe lucrări din acest ciclu se află sub semnul tematic al familiei, sugerată de ample figuri curbate ce-şi învăluie protector trunchiurile, sau de închideri compoziţionale ce fac aluzii la perfecţiunea cercului.

Bibliografie

VIDA, Gheorghe, "Mattis-Teutsch și avangarda românească în Culorile Avangardei. Arta în România 1910 – 1950 – catalog de expoziție", ICR, Muzeul Național Brukenthal

Acest site folosește cookies. Navigând în continuare vă exprimați acordul asupra folosirii cookie-urilor. Citiți mai multe aici.
x