Prenumele este obligatoriu!
Numele este obligatoriu!
Prenumele este invalid!
Numele este invalid!
Adresa de email este invalidă!
Adresa de email este obligatorie!
Numărul de telefon este obligatoriu!
Adresa de email este deja înregistrată!
Parola este obligatorie!
Introduceți o parolă validă!
Introduceți minim 6 caractere!
Introduceți maxim 16 caractere!
Parolele nu sunt identice!
Vă rugăm să acceptați Regulamentul de Licitare!
Eroare de autentificare. Email-ul sau parola nu sunt corecte!

Încă un artist care merită readus în atenţie: Grégoire Michonze

Grégoire Michonze este încă un nume uitat în România, al unui artist apropiat cercurilor suprarealiştilor francezi. Stilul său a fost influenţat de principiile acestora, însă s-a dezvoltat într-o direcţie personală. Picturile sale prezintă scene câmpeneşti, dansuri, sărbători cu numeroase personaje - săteni, familii, ţărani, copii - în compoziţii alegorice sau narative.

Operele sale se vând în licitaţii, pe pieţele de artă din Israel, Franţa şi Marea Britanie, pentru sume ce ajung până la aproape 18.000 €. Lucrarea care a înregistrat cel mai mare preţ într-o licitaţie publică de artă este intitulată "La ţară" (ulei pe hârtie pe pânză, 61x92 cm) şi s-a vândut în Israel, la Tiroche , Herzliya Pituach, în 2005, pentru 17.919 €. O altă pictură, "Rixe" (ulei pe pânză, 114x146 cm) din 1966, reprodusă mai jos, s-a vândut la Paris, la casa de licitaţii Calmels, în 1995, pentru 12.196 euro.

Grégoire Michonze (Michonznic) s-a născut în 1902 la Chişinău. Pregătirea artistică a început-o la Şcoala de Arte din oraşul natal, pictura tradiţională de icoane care se practica acolo rezultând în interesul lui Michonze pentru tehnica guaşei. După anexarea Basarabiei la România, în 1918, s-a mutat la Bucureşti, unde s-a încris la Şcoala de Arte Frumoase. Pe durata studiilor sale la Bucureşti, a lucrat cu Victor Braunner, ca asistent de scenograf la Teatrul Naţional.

În 1922 a plecat către Paris, prin Grecia, Istanbul şi Marseilles, călătoria marcându-i pictura de peisaj de mai târziu. La Paris, a intrat la École des Beaux Arts şi l-a cunoscut întâmplător pe Max Ernst, care l-a introdus în cercul suprarealiştilor, format, printre alţii, de André Breton, Paul Éluard, Yves Tanguy şi André Masson.

Între 1927 şi 1930 a realizat naturi statice şi peisaje suprarealiste şi şi-a schimbat numele în Michonze. În aceeaşi perioadă i-a cunoscut pe Henry Miller, Ilarie Voronca şi Benjamin Fondane, cu care a legat prietenii de lungă durată. Până la începutul anilor '30, Michonze se îndepărtase de direcţiile principale ale suprarealismului şi decisese să îşi urmeze propriul stil, mutându-se mai întâi la Cagnes-sur-Mer, iar apoi la Saint-Paul-de-Vence. Prima sa expoziţie personală a deschis-o în 1932 la Antibes.

A mai expus la Salonul Independenţilor, între 1934 şi 1936, picturi de mari dimensiuni, cu numeroase personaje juxtapuse, într-un stil caracterizat ca naturalism suprarealist.

În 1937 s-a mutat la New York şi Massachusetts, iar la întoarcerea în Franţa, a cunoscut-o şi s-a căsătorit cu artista scoţiancă Una Maclean. A luptat în cel de-al doilea război mondial, fiind capturat şi apoi eliberat, în 1942.

După încheierea războiului s-a întors la Paris, unde s-a stabilit într-un atelier de pe Rue de Seine şi a început din nou să picteze portrete şi naturi statice.În 1947 a primit cetăţenia franceză, iar în 1949, Fundaţia Franceză pentru Artă Modernă i-a cumpărat opera "La moisson".

Galeria Arcade din Londra a deschis prima sa expoziţie în Marea Britanie în 1946, iar în perioada în care a locuit în Anglia şi Scoţia, în 1948, a expus la Institutele Franceze din Edinburgh şi Glasgow. După prima sa expoziţie pariziană din 1953, a expus din nou în Anglia, Statele Unite ale Americii şi Israel.

În 1970 a călătorit la Veneţia şi la Roma, circuit în care s-a dedicat picturii.

S-a stins din viaţă la Paris, în 1982.

Muzeul de Artă Modernă din Troyes a deschis în 1985 o amplă retrospectivă a operei sale.

Surse:

Nadine Nieszawer, "Grégoire Michonze (Grégoire Michonznic aka) - Chişinău (Bessarabie) - 1902 - Paris - 1982"
Wikipedia

Prodan Romanian Cultural Foundation

Artprice.com
andreidoicescu.blogspot.com

Acest site folosește cookies. Navigând în continuare vă exprimați acordul asupra folosirii cookie-urilor. Citiți mai multe aici.
x